Economie

Primarul Comunei Sita Buzăului consideră că ” La fel ca și în afaceri, pentru a face treabă trebuie să fii mereu prezent, implicat, nu merge cu jumătăți de măsură.”

 

Activitățile economice principale specifice zonei:

  • Creşterea animalelor - ovine, bovine, cabaline, Valorificarea produselor animaliere,
  • Cultivarea terenurilor - cultura de bază fiind cartoful,
  • Prelucrarea lemnului,
  • Preparate şi produse lactate,

Conform informațiilor publicate la începutul anului 2021 în comuna Sita Buzăului activează 2200 de firme cu diferite domenii de activitate: Exploatare forestiera cu cifra de afaceri de aproximativ 19,5 milioane lei (4,4 milioane euro), Taierea si rindeluirea lemnului - 11,9 milioane lei (2,7 milioane euro), Fabricarea articolelor din material plastic pentru constructii-11,4 milioane lei (2,6 milioane euro), Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun - 10,3 milioane lei (2,3 milioane euro), Transporturi rutiere de marfuri - 3,1 milioane lei (697.465 euro), Silvicultura si alte activitati forestiere - 2,3 milioane lei (531.683 euro), Fabricarea painii, fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie - 1,9 milioane lei (420.862 euro), Comert cu ridicata al produselor lactate, oualelor, uleiurilor si grasimilor comestibile - 1,8 milioane lei (400.488 euro), Comert cu ridicata al materialului lemnos si al materialelor de constructii si echipamentelor sanitare - 1,7 milioane lei (395.211 euro), Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale - 1,6 milioane lei (373.234 euro), Fabricarea jocurilor si jucariilor - 887.003 lei (201.592 euro), Activitati de consultanta pentru afaceri si management - 853.026 lei (193.870 euro), Lucrari de foraj si sondaj pentru constructii - 438.787 lei (99.724 euro), Activitati de asistenta medicala generala - 224.253 lei (50.967 euro), Activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea- 211.340 lei (48.032 euro), Restaurante - 181.643 lei (41.283 euro), Activitati de intretinere peisagistica - 148.220 lei (33.686 euro), Activitati de intretinere corporala - 118.652 lei (26.966 euro), Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata -110.246 lei (25.056 euro), Activitati de contabilitate si audit financiar, consultanta in domeniul fiscal -82.150 lei (18.670 euro).

Agricultura și zootehnia s-au dezvoltat bine în comună. Fermierii vând pe piețele din Siriu, Brașov, Nehoiu. 

Prin Asociația Crescătorilor de Bovine, care are aproape 250 de membri, a fost deschis un Centru de achiziție a laptelui. Și se intenționeză să se construiască un Centru pentru achiziționarea fructelor de pădure și a ciupercilor.

De asemenea, în faza de proiect este înființarea unui depozit de cereale: să se cumpere furaje din Sud și să fie vândute producătorilor, fermierilor de zonă, la același preț. Se dorește să se scoată din circuit samsarii, iar fermierii să ia prețul real fie că e vânzător, fie că e cumpărător.

 

Oportunitățile în cadrul comunei sunt:

  • Forță de muncă disponibilă
  • Impozite și taxe mai mici decât la oraș
  • Terenuri disponibile
  • Agroturismul
  • Infrastructura dezvoltată (energie electrică, telefon, apă și canalizare)
  • Mediu turistic agreabil

 

Evenimente

Sărbători locale

  • Şezatoarea la români
  • Sâmbăta dinaintea Postului Paştelui
  • Ziua Eroilor – Joia din săptămâna a VI-a, după Paşti
  • Hramul Mânăstirii “Schimbarea la Faţă” – 6 August
  • Hramul Bisericii Ortodoxe “Adormirea Maicii Domnului” – 15 August
  • Zilele comunei – “De la moşii nostri” – 15 August
  • Ziua Naţională a României – manifestări culturale – 1 Decembrie
  • Festivalul de colinde “Crăciunul la Români” – Duminica dinaintea Crăciunului

 

Tradiţii locale

  1. Încondeiatul ouălelor de Paşti;
  2. Tăiatul porcului;
  3. Ţesutul pe alese.

Învățământ și educație

În prezent pe raza comunei Sita Buzăului activează:

  • Școala Gimnazială "Nicolae Russu" Sita Buzăului
  • Școala Gimnazială Nr. 2 Sita Buzăului
  • Școala Gimnazială Nr. 3 Sita Buzăului
  • Școala Gimnazială Zăbrătău, comuna Sita Buzăului
  • Grădinița cu Program Normal Nr. 1 Sita Buzăului
  • Grădinița cu Program Normal Nr. 2 Sita Buzăului
  • Grădinița cu Program Normal Nr. 3 Sita Buzăului
  • Grădinița cu Program Normal Zăbrătău, comuna Sita Buzăului
  • Grădinița cu Program Normal Crasna, comuna Sita Buzăului

 

Rețeaua şcolară a Centrului financiar şcolar „N.Russu” Sita Buzăului este alcătuită şi structurată astfel :

  • 1 unitate coordonatoare, centrul financiar, cu clase CP-VIII și alte 5 structuri aparţinătoare (fără personalitate juridică) după cum urmează:
  • 1 grădiniţă cu program normal, cu trei grupe ;
  • 3 unităţi şcolare cu clase CP-VIII şi câte două grupe de învăţământ preşcolar,
  • 1 grădiniță cu program normal, cu o grupă combinată

Obiective turistice

Mânăstirea Schimbarea la Faţă

Mânăstirea Sita Buzăului, cu hramul Schimbarea la Faţă, este situată pe raza Protopopiatului Întorsura Buzăului din Episcopia Covasnei şi Harghitei. Acest asezământ monahal are în componenţă o obşte de maici. Sunt doar trei mânăstiri în judeţul Covasna, dintre care două, cea de la Valea Mare şi cea de aici, de dată recentă.

Mânăstirea a fost ridicată prin nevoinţa credincioşilor din zonă, care îşi doreau să aibă şi ei o mânăstire. Iniţiativa înfiinţării mânăstirii a aparţinut părintelui Tohănean Florin, parohul din localitatea Sita Buzăului şi actualul protopop al Protopopiatului Întorsura Buzăului.

Terenul mânăstirii şi casa cu trei încăperi, în care s-a construit un paraclis de rugăciune, reprezintă donaţia părintelui ieromonah Arsenie Muscalu şi a familiei sale. După cercetarea la faţa locului, P.S. Ioan a sugerat ca înainte de începerea lucrărilor mânăstirii să se asigure o suprafaţă mai mare de teren necesară întreţinerii viitoarei mânăstiri. Astfel, la terenul existent s-a mai adăugat, tot prin donaţie, înca 7500 mp teren arabil din partea parohului bisericii din Sita Buzăului, Florin Tohănean şi a familiei sale, precum şi un teren de la credincioasa Margareta Aldea. La 3 septembrie 1997 s-a sfinţit locul mânăstirii de catre Prea Sfinţitul Ioan Selejan şi un sobor de preoţi.

Cascada Urlătoarelor

În inima munţilor Ciucaş, apele unei cascade parcă se tânguie, chemându-şi admiratori cărora să li se arate în toată splendoarea. Din pântecul masivului, şuvoaiele de ape se prăvălesc zgomotos în rotocoale când mici, când mari, dar mereu cu acelaşi sunet cadenţat. E un spectacol acvatic de o sălbăticie rară! Fenomen al naturii straniu şi impresionant, cascada Urlătoarelor îşi aşteaptă vizitatorii în apropierea localităţii Vama Buzăului, din judeţul Braşov.

Nu e la fel de cunoscută precum cascada Urlătoarea din munţii Bucegi, dar este cel puţin la fel de spectaculoasă. Ca să ajungi la cascada Urlătoarelor din masivul Ciucaş trebuie să treci prin vamă. Aflată la 50 de km de Braşov, Vama Buzăului nu este asaltată de turişti, dar cei care ajung aici, n-ar mai pleca. 

Cascada Urlătoarelor este la mai puţin de 10 km de Sita Buzăului. Indicaţii primeşti de la localnicii din zonă. Nimeni nu îţi vorbeşte însă despre motivul pentru care caderea de apa a fost numită aşa straniu. Trebuie să descoperi singur

Drumul forestier se îngustează treptat. Nu e tocmai uşor de traversat cu maşina, dar nici prea dificil.

 Priveliştea îţi taie răsuflarea. O înşiruire de cascade de apă, unite într-o perdea străvezie ce cade tumultos printre stânci, peste calcarele din munte. Privind-o, îţi dai imediat şi explicaţia pentru ciudatul nume care deja nu ţi se pare aşa straniu. În căderea lor, apele cascadei aproape că urlă, te cheamă către ele.

Dacă vreţi să aflaţi cum ia naştere ciudatul fenomen, trebuie să ajungeţi la cascadă.

Barajul şi Lacul de acumulare Siriu

Lacul de acumulare de la Siriu este un lac artificial lung de 10 km, situat pe cursul superior al râului Buzău. Barajul de la Siriu alimentează cu apă Hidrocentrala de la Nehoiaşu cu o putere instalata de 42MW. Cantitatea aproximativă de apă din lac este de 100 de milioane de mc.

Barajul a fost construit între anii 1982 – 1994 doar din pământ, piatră şi argilă, după o tehnică inovatoare la acea ora, fara structură de beton. Barajul Siriu are peste 100 m înăltime şi o deschidere de aproximativ 600 m.

Priveliştea este spectaculoasă din punctele mai inalte, iar de pe mal pescarii împătimiţi pot pescuii scobar, caras, pastrăv, clean, biban, crap, mreană, etc.

Deasemenea pe lac se pot practica diverse sporturi nautice. Lacul este situat la o distanţă de aproximativ 27 Km de Sita Buzăului. 

Lacul Vulturilor

Lacul Vulturilor se numeste aşa deoarece conform legendei, preluată de Alexandru Vlahuţă în România pitorească, “aici vin vulturii, primăvara, de beau apă ca să întinerească, aici îşi învaţă puii să zboare, deasupra acestei oglinzi fermecate mijesc de somn, cu aripile-ntinse, trufaşii regi ai înălţimilor. ” I se mai spune şi Lacul fără Fund pentru că, spune legenda, un cioban şi-a lăsat turma de mioare, a aruncat bâta în apa lacului şi a plecat. După un an de peregrinări îşi regăseşte bâta în apele Dunării şi mistuit de dorul mioarelor şi a locurilor natale se reîntoarce acasă.

Lacul vulturilor este un lac periglaciar aflat în Munţii Siriului, pe partea estică a versantului Mălaia, la o altitudine de 1420 m. Suprafaţa lacului este de 0.9 ha iar adâncimea sa maximă este de 2.5 m. 

La Lacul Vulturilor se poate ajunge prin satul Crasna spre valea Urlătoare , Poarta Vânturilor (1.490 m) şi spre Lacul Vulturilor. De acolo traseul continuă prin Valea Milea, Valea Neagră (pe un versant stâncos din apropiere se găseşte singurul loc din Munţii Buzăului unde pot fi văzute capre negre) si se termină în localitatea Gura Siriului (520 m). Parcurgerea traseului durează aproximativ 7-8 ore.

Rezervaţia Valea Zimbrilor

În luna Noiembrie 2008 a avut loc inaugurarea Rezervaţiei naturale “Valea Zimbrilor” din Vama Buzăului, Judeţul Braşov, aceasta fiind a patra rezervaţie de zimbrii din România. Rezervaţia a luat naştere din iniţiativa Agenţiei de dezvoltare publică a Judeţului Braşov, a Primăriei Vama Buzăului şi a Primăriei Prejmer. Spaţiul alocat acestei rezervaţii este momentan de 9 hectare şi are trei locuri de hrănire a Zimbrilor. În cursul anului urmator, in funcţie de posibilităţile financiare se va suplimenta cu înca 80 de hectare de pădure care sunt alocate pentru această rezervaţie dar trebuiesc ingrădite şi amenajate. În forma finală, Rezervaţia naturală “Valea Zimbrior” din Vama Buzăului va avea un spaţiu amenajat pentru zimbii cu toate mediile de viaţă ale acestora.

Istorie

Prima atestare documentară: 1533, Boza (împreună cu celelalte localităţi din Buzăul Ardelean). Denumiri istorice româneşti: 1691, Bozza; 1729, Szita [Sita]; 1797, Cremenye olahul (româneşte Cremene); 1854, Szita Bodza.

Denumirea Buzău este de orgine tracă, spun lingviştii, de la buz-capră/oaie. De la traci/daci au preluat denumirea şi slavii (Bazav) şi românii (Buzău), ultimii fiind urmaşii dacilor liberi din zonă. Pasul Buzăului, trecatoare folosită mai multe secole de năvălitori nu a permis populaţiei să se aşeze stabil şi sigur în vatră. Astfel, foarte probabil, populaţia românească, deşi a stăpânit şi folosit valea propriu-zisa a Buzăului, a locuit mai mult pe dealurile şi văile din împrejurimi, formând mici cătune: Valea lui Crăciun, Dealul lui Crăciun, Dealul lui Spiridon, Dealul Cremenii etc. Trecătoarea Buzăului a costituit o cale de legătură cu românii de peste Carpaţi. În 1476, Vlad Ţepeş, domnul Ţării Româneşti, adresează “judeţului şi pârgarilor şi tuturor prietenilor” săi din Braşov şi Ţara Bârsei o scrisoare prin care arată că a deschis drumurile spre Muntenia “şi pe la Rucăr, şi pe la Teleajen, şi pe Buzău”, îndemnându-i să umble “slobozi pe unde vă place” – zice el. Petru Rareş, domnul Moldovei, pătrunde în 1542 prin pasul Buzăului în Ţara Bârsei pentru a cuceri cetăţile sale din Ardeal. Locuitorii zonei oferă domnului moldovean suma de 1 500 de florini “ca să nu facă pagubă”. În octombrie 1599, Mihai Viteazul trece prin pasul Buzăului, păstrându-se vie în amintirea locuitorilor locul de popas al armatei sale, denumit “Dealul Taberei”. Sporirea funcţiilor comerciale şi militare ale drumului de pe valea Buzăului şi perioada istorică de după pacea de la Karlowitz, din 1699, au influenţat pozitiv dezvoltarea aşezărilor umane din depresiunea Buzăului Ardelean, inclusiv a satului Sita Buzaului.

Pentru Marea Adunare de la 1 Decembrie 1918, din Sita Buzăului au subscris 149 persoane. S-a ales notar George I. Russu şi preşedinte: învăţătorul Nicolae Russu. Deoarece din comuna Sita Buzăului nu a fost prezent niciun membru de încredere la şedinţa ţinută la Întorsura Buzăului, s-a hotărât ca la adunarea generală de la Alba Iulia să meargă şi învaţătorul Nicolae Russu, pe lângă cel ales la Întorsura. S-a completat Consiliul Naţional comunal, până la 22 de membri, cu Al. Cristea, Dionise Vancea, Alexe Tohănean, Erodion Floroian, George Al. Tohănean, Nicolae N. Muntean. Din comisia pentru verificarea protocolului făceau parte: Dumitru Bobeş, Dionise Vancea, Nicolae Popica, Ioan Pata, Nicolae Cristea. La propunerea consiliului s-a facut o lista benevolă pentru cumpărarea unui steag naţional şi a emblemelor gardiştilor. Printre familiile din Sita Buzăului care au subscris la actul Marii Uniri s-au numărat: Ardelean, Popica, Banciu, Stroe, Bularca, Olariu, Corbu, Toma, Luca, Todor, Cristea, Vancea, Rusu, Boricean, Muntean, Todoran, Găitan, Bularca, Coltofan, Aldea, Zărnescu, Tohănean, Băila, Popa, Filofi, Hermenean, Ola, Dobra, Gociman, Bocârnea, Niţu, Păduraru etc. Documentul este publicat în volumul “1918 la români”.

Până la Marea Unire, toate localităţile româneşti din depresiunea Întorsurii Buzăului au format o singură “comună politică” – Buzăul Ardelean, sau Buzăul Maghiar. În 1922, la propunerea subprefectului Grigorie Păltineanu s-au înfiinţat comunele Vama Buzăului, Întorsura Buzăului şi Sita Buzăului.

Noile unităţi administrative au început să funcţioneze cu data de 1 ianuarie 1924. În perioada interbelică, ele au aparţinut de judeţul Braşov. După Marea Unire, localitatea a cunoscut o dezvoltare ascendentă, inclusiv în a doua jumătate a sec. al XX-lea, când s-a aflat în zona necooperativizată.

Comuna are legături tradiţionale cu Braşovul şi localităţile din Ţara Bârsei, cu cele din zonele Sfântu Gheorghe şi Covasna, dar şi cu aşezările vecine din judeţul Buzău. Prima biserică ridicată în localitate a fost cea din anul 1834, aşezată în actualul cimitir, demolată ulterior la construcţia celei noi. În vechea biserică din lemn a slujit preotul Nicolae Comşa. În 1862 este înalţată biserica nouă, din caramidă, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, iar din bârnele rămase s-a construit o casă cu 2 camere (tot în cimitir), pentru a servi ca şcoală. O cameră era sală de clasă în care învăţau copiii, iar cealaltă era sediul primăriei. Noua biserică a fost construită în stil apusean; banii au fost donaţi de credincioşi, iar conducătorul lucrării a fost pr. Nicolae Russu, om cu multa evlavie, care a înzestrat biserica în care păstorea odoare de argint şi cu odăjdii. Ferestrele sunt în stil brâncovenesc cu ogive în stil roman.

Cuvântul Primarului

Vă mulţumesc pentru că aţi ales să utilizaţi şi acest canal de comunicare, o modalitate prin care Primăria Comunei Sita Buzaului este mai aproape de cetăţenii şi oaspeţii săi, dar şi o platformă menită a îmbunătăţi activitatea de comunicare atât dinspre comuna către cetăţean, cât şi în sens invers.
Mulţumesc tuturor celor din Sita Buzaului pentru interesul pe care îl manifestă faţă de toate evenimentele, noutăţile şi activităţile de interes public.
În această direcţie doresc să susţin implicarea nemijlocită a acestora pentru ca Sita, centru economic, istoric şi religios să continue să se dezvolte, păstrând totodată tradiţia şi valorile care l-au consacrat.
Cu respect!
Stoica Nicolae

Contact

This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

0267.373.090

Loc. Sita Buzăului, Nr. 222, judet Covasna

Accesibilitate